De obicei drama începe cam aşa…

Persoana (genul îl alegeţi voi) se cuplează şi are pentru prima oară o relaţie mai îndelungată sau mai serioasă să zic aşa… timpul trece şi ei simt că s-au îndrăgostit unul de altul, timpul trece şi se consideră pregătiţi pentru următorul pas sau o fac pur şi simplu… ce fac? Se joacă de-a mama şi tata… sex mă! Apoi nu se mai înţeleg şi se despart… pentru acea persoană această despărţire o traumatizează şi simte că s-a pierdut tot şi că nu o să mai iubească niciodată…

În primul rând nu cred că un adolescent/o adolescentă este în stare să zică ”te iubesc”… mi se pare absurd… bun atunci când eşti într-o relaţie de mai mult timp, e posibil să dobândeşti acel sentiment…

Eu unul sunt cu o persoană şi dacă nu îi zic ”te iubesc” asta nu înseamnă că nu ţin la ea… normal că ţin la ea mai mult decât ca o amică, dar încă nu sunt în stare să îi zic te iubesc şi ea e de aceeaşi părere cu mine.  Şi vreau să specific că o cunosc de 2 luni dar suntem împreuna de 2 săptămâni… Şi e prima relaţia serioasă şi de durată pe care o am.

De obicei relaţiile de durată ajung şi la partea cu sexul… mi se pare şi normal din moment ce eşti cu acea persoana de mult timp şi chiar v-aţi îndrăgostit unul de altu… de obicei sexul e şi motivul despărţirii… fata nu vrea, el caută alta , fie fata acceptă, băiatul se simte împlinit şi îşi caută altă ”pradă”… mda, sunt şi băieţii de genul ăsta şi nu găsesc o categorie unde să îi pun oricum în niciuna de calitate, dar de obicei băieţii de genul ăsta nu au parte de o relaţie lungă…

Acu momentul despărţirii… aici persoana (genul îl alegeţi tot voi) după prima ei relaţie de lungă durată se simte doborâtă, crede că s-a sfârşit totul… dar îi trece după care numai dă importanţă vreunei relaţii ştiind că se va termina şi aia… aici vroiam să ajung, dacă a dus-o rău în prima relaţie de ce să o ducă aşa în toate?

Dacă în viitoarea relaţie cealaltă persoană pune seriozitate în relaţie şi chiar ţine la ea, de ce să nu facă şi ea acelaşi lucru? Că dacă stăm să ne gândim toate relaţiile au un sfârşit, mă refer la astea adolescentine.

Prima iubire rămâne şi ultima… e adevărat?