Accept orice critică, atât cât e una logică şi argumentată, nu vi şi îmi zici că am blog naşpa, că nu-ţi place cum scriu şi atât. Îmi scrii şi ceva vizavi de blog, ce nu-ţi place, de ce nu-ţi place şi ce ai vrea să modific, în principiu la articole. Bineînţeles că acum nu am să îmi schimb modul de scriere la fiecare cerere, dar am să încerc să-i mulţumesc pe majoritatea, fiindcă pe toţi n-am cum. Mie-mi place să fiu cât mai original, aşa că dacă îmi ziceţi să scriu ca şi x sau să mă dau pe stilul lui  y, am să vă spun fără vreo părere de rău că nu am să fac acest lucru niciodată, pentru că atunci unde ar fi farmecul dacă am scrie toţi la fel?

Dacă aţi observat eu nu scriu când moare o vedetă, când se întâmplă vreo tragedie sau orice altă ştire mondenă şi nu numai… nici despre sărbători nu prea scriu şi nici prea multe lucruri despre mine, ci ceea ce vă interesează pe voi, în special despre viaţă. Restul e cancan.

Am văzut mulţi bloggeri care reacţionează cu vechea vorba ”E blogul meu, scriu ce vreau, fac ce vreau. Nu-ţi convine, pa!!”, asta zicând şi la o critică bine argumentată. Dacă răspunzi în felul ăsta la fiecare cititor atunci ai numai de pierdut, ajungând probabil să-ţi citeşti singur blogul. Dar nici să acţionezi la fiecare sfat, decât dacă chiar simţi nevoia… iar în principiu ţine cont de sfaturi şi dacă vezi că se adună şi se aseamănă atunci încearcă o schimbare. Fă aceste schimbări cât timp eşti la început, astfel nu ai aşa multe de pierdut.

Şi ceva pentru cei care critică: încercaţi şi voi să sfătuiţi bloggerul sau criticaţi într-un mod mai ok. Nu să umileşti bloggerul şi să-l faci de cacao la el acasă, pentru că nimănui nu-i convine asta. Unii au dat de tehnologie mai târziu ori s-au născut mai târziu, aşadar nu fiţi ipocriţi şi lăsaţi frazele de genul ”şi-a făcut şi ăsta blog şi habar n-are” şi încercaţi să faceţi o blogosferă mai bună, ajutând, sfătuind bloggerii care’s la început.

Mai sunt şi bloggeri care sunt destui de vechi în mediul online şi se întâmplă să uite de cum erau la început sau pur şi simplu să facă o gafă de habarnist. Asta nu înseamnă că trebuie sărit imediat pe el, înjurat, criticat, jignit şi aşa mai departe. Suntem totuşi oameni şi nimeni ăla care e perfect nu are blog.

Sunt şi persoane cu blog, care nu pot fi numiţi bloggeri… fie că pe lângă că n-au habar nici nu încearcă să înveţe câţiva paşi importanţi… sau fie nu sunt făcuţi pentru blogging. Sunt şi critici jalnici, care în loc să te ajute, te jignesc. Depinde de persoane. Eu habar nu aveam de blog la început, copiam tot de pe site-uri de it şi credeam că o să fac bani… şi uite acum, mă străduiesc să scriu şi eu ceva. E o mare diferenţă.

Şi o ultima concluzie la care am ajuns ar fi că mai bine încercăm să ne gândim şi la cititori, că doar ei sunt cei care dau viaţa blogului şi nu strică să le şi oferim ceva plăcut de citit în schimb, până la urma în asta şi constă blogul, nu?

Deci se pare că aţi uitat care-i faza cu blogul sau numai ştiţi ce să scrieţi? Acu’, toţi o să ziceţi că vreţi să ajutaţi alţi bloggeri sau o să ziceţi e blogul meu şi scriu ce-mi trece prin firele din cap. OK! N-am nimic împotrivă, dar ziceam aşa ca fapt divers, am ajuns să scriem pe blog despre chestii legate de el? Pe bune, wtf?!

Unul dintre cele mai găsite articole are ca temă traficul. Deci eu nici acu nu îi înţeleg pe unii. Au 50-100 de vizitatori şi nu ştiu să îi preţuiască cautând astfel diverse metode prin care să atragă şi mai mulţi. Şti vorba ”Îi dai un deget şi îţi ia toată mâna” ba chiar şi cealaltă. Nu puteţi să fiţi vreodată mulţumiţi?

Da, amice… vrei să dai un sfat despre blogging că poate ai ceva experienţă în domeniu, dar nu uita pentru ce ţi-ai făcut blogul. Şi acu mă refer la cei care şi-au făcut blogul cu gândul de a-şi face prietenii noi, de a comunica, de a-şi împărtăşi opiniile, păreriile cu aceştia, etc.

Să vă dau şi eu un mic sfat în legătura cu ”pana de idei”:

Iarăşi văd pe bloguri la fiecare articol câte o frază gen ”Cam atât, nu ştiu când am să mai scriu că numai idei…’‘

Articolele le găsiţi în jurul vostru cum i-am zis şi lui Sergiuq… Mergeţi pe stradă vedeţi un obicei la o persoană, cum am scris eu mai de mult, Noul sport românesc sau Obicei frecvent şi tâmpit la băieţi. Sunt lucruri văzute în jurul nostru, articole simple, iar cititoriilor le-au plăcut. E aşa greu? Să numai spun despre un articol care acu e printre cele mai vizionate de pe blog şi anume ”Îneacă-mă că ţi-o sug!”.

Deci cam acesta e sfatul meu, să scurtaţi articole pentru bloggeri, pentru că va intra un prieten de-al vostru sau pur şi simplu cineva care adoră să citească gânduriile şi ideiile altora şi când colo dă de un cod secret de-al bloggerilor, articol din care nu înţelege nimic.

Dar se pare că e mai apreciat un articol de 7 rânduri decât unul de 20. Bineînţeles contează şi cum te exprimi şi dacă şti să dezbaţi acel articol, dacă ai dovezi clare şi aşa mai departe.

Acuma devină o fi lenea cititoriilor şi a mea. A mea poate pentru că nu scriu despre acel subiect ca lumea şi a cititoriilor că nu îl citesc să vadă măcar ce am scris. E adevărat că atunci când intri pe un blog şi vezi ditamai articolul parcă mai bine te uiţi la un filmuleţ de pe youtube.

Am să încerc să fiu mai clar şi la obiect. Nu să scriu romane… Dar există totuşi articole în care ai ce să scri. De exemplul un subiect ar fi ”prostia românească” care nu are un ”THE END”.

O întrebare pentru bloggeri: ”Ce stil de scris aveţi? Adică vă place să scrieţi mult despre acel subiect sau puţin şi CLAR?

Şi o întrebare pentru cititori: ”Ce preferaţi? Un articol lung sau scurt?”

Acest articol poate fi considerat o leapşă!