În al doilea rând ca să faci asta, de obicei, te alegi cu articole lungi, ceea ce poate fi un dezavantaj, fiindcă lumea umblă mai mult după promovarea blogurilor lor şi sunt şanse mici ca să citească tot articolul, în comparaţie cu un articol mai scurt. Dar dacă găseşti un titlu atrăgător şi o introducere care să facă curios cititorul, adică să fie de la început ceva interesant… atunci se schimbă treaba.

Să zicem că un tutorial, propriu, care sper să vă ajute să vă îmbunătăţiţi modul de scriere şi nu numai:

1. În primul rând să cauţi subiecte care pot fi dezbătute, comentate şi în acelaşi timp să fie ceva interesant şi original. Dacă te pui şi scrii doar despre tine şi activităţile tale, mai bine îţi faci un jurnal, fiindcă pe majoritatea cititorilor îi interesează părerea ta vizavi de o ştire, de un subiect, de o temă. Dacă te duce capul poţi să scoţi un subiect foarte bun de pe urma unei întâmplări la care ai avut parte.
2. Titlul să fie ceva atrăgător, să-i tenteze să dea click. Poţi folosi şi întrebările în titlul… pe mine m-a ajutat la multe articole.
3. O introducere la fel ca şi titlul, să fie ceva captivant de la început, fiindcă dacă articolul tău va fi măricel în lungime, începutul contează foarte mult. Dacă tot o lungeşti cu prezentări şi alte aiureli rişti să îndepărtezi interesul cititorului, cu toate că conţinutul e foarte bun. Deci încercaţi să fiţi cât mai la subiect, dacă scrieţi mult să nu scrieţi degeaba.
4. Cel mai important e ca atunci când scrii să cauţi cel puţin două perspective (două tăişuri) vis a vis de subiect… de preferabil unul pozitiv şi unul negativ. Să-i mulţumeşti şi pe cei care sunt de acord cu tine şi pe cei care nu sunt de acord. Totuşi ceea ce scrii să ţină de părerea ta, dacă chiar nu găseşti una din părţi şi ţi doar de o parte, atunci argumenteaz-o bine.
5. Scrie în general, nu te referi la câteva/anumite persoane… eventual să scrii un exemplu sau două (pozitiv şi negativ). Să zicem că scrii despre indiferenţă. Aici poţi scrie despre o singură persoană. Cu ce o ajută indiferenţa şi cu ce nu. Sau poţi scrie despre un cuplu, cu ce îi ajută şi cu ce nu… şi iată că deja avem 4 perspective vis a vis de subiect. Părerea ta în fiecare situaţie.
6. Documentează-te înainte să scrii un articol, trebuie să ai ceva habar, nu folosi metoda cu presupusul sau ghicite, dacă nu te-ai documentat şi aberezi, dai dovadă de neseriozitate şi te alegi şi cu critici dure fiindcă habar nu ai ce scrii. (ceva firesc)
7. Scrie pe înţelesul tuturor. Nu prea multe cuvinte şi expresi filozofice încât să fie nevoie să citească de două ori articolul… în funcţie de comentatorii pe care-i ai şi de modul tău de scriere, foloseşte un limbaj mai simplu, dar nu de prost ( ”Gigi are pere.” ).
8. Lasă spaţi între paragrafe. Ca să fie mai uşor de citit articolul, lasă spaţii între paragrafe la fiecare 5-6 rânduri (depinde de cum apare la tine) astfel cititorul n-o să piardă rândul şi n-o să-l doar ochii de la prea multă concentrare şi să poate citii liniştit.
9. Foloseşte opţiunea read more, astfel prima pagină (home) să conţină câte un preview (începutul) al articolului. De aceea v-am şi zis să scrieţi o introducere cât mai captivantă să îndemne cititorul să dea click  pe Read More şi abia apoi să vadă lungimea articolului. Dacă o vede de la început… s-ar putea să dea X în loc. În plus această opţiune dă şi un aspect mai frumos blogului. Foloseşte opţiunea doar când ai articole lungi.
10. Gândeşte ca un comentator – după ce crezi că ai terminat de scris, pune-te în pielea comentatorilor şi gândeşte-te cum te-ai opune celor scrise, gândeşte-te la viitoare posibile contrari, argumente împotriva ta, critici şi vezi ce situaţi ţi-a scăpat şi dacă e cazul (şi dacă vrei) scrie. Bineînţeles că nu ai cum să le scrii pe toate, pentru că nu ai cum să le ştii pe toate, în plus ai face un articol foarte lung şi cititorul s-ar plictisi… şi te-ai alege cu puţine comentarii fiindcă nu ar mai avea lumea ce să zică.
11. Evidenţiază anumite texte, idei, cuvinte, folosind bold, italic şi underline. Exemplu – aici. Dacă sunt prea multe bolduri sau vreţi să împăţiţi articolul pe mai multe aspecte, întrebări puteţi să folosiţi şi formatul de heading.
12. Vizavi de treaba cu comentarii. Dacă vrei să te alegi cu mai multe comentarii pune o întrebare legată de subiect, la sfârşitul fiecărui articol.
13. O poză prin textul tău nu strică, în plus dacă îl pui pe la mijloc, va fi mai uşor de citit, fiindcă în caz că se pierde rândul, va avea un punct de reper instant.
14. Nu sfătuiesc să scrieţi articol după articol… în funcţie de numărul tău de cititori organizează-te. Spre exemplu dacă ai 200 de cititori, un articol la două zile e bine, atâta timp cât sunt subiecte bine alese. Sau daca preferi să scrii zilnic, atunci prima zi publică articolul de calitate, iar a doua zi ceva mai uşor, cum ar fi o părere scurtă vis a vis de un clip sau un alte subiect. Ideea e să nu puneţi în fiecare zi cele mai bune articole, fiindcă o să rămâneţi dezamăgiţi că nu a avut numărul de cititori la care te aşteptai. (am păţit şi eu de multe ori)
15. E blogul tău! Deci scrii şi faci ce vrei până la urmă, dar poate că unele puncte te vor ajuta. Cel puţin asta e intenţia mea.

Ce alte metode mai ştiţi sau mai practicaţi?

Aparate, pastile, regim… versus sport!

Aparate – să luăm spre exemplu acest Wii Fit care constă 500 lei. Eu de banii ăștia fac 10 luni de antrenamente la kick-box și să nu se pună cineva să facă prostia să compare aparatele de slăbit cu un sport. Mă refer la acele aparate care le pui la cur și peste noapte îți dă celulita jos sau îți legi o curea de burtă și te trezești cu pătrățele. Sala de fitness este altă treabă pentru că acolo depui efort, pe când la acestea freci menta și slăbești (vorba vine)…

Deci aceste aparate te fac să transpiri, sug chestii din tine sau eu știu ce alte minuni. Pare a fi sănătos? Adică tu nu depui efort cum se cuvine, nu-ți încălzești corpul ca apoi să producă această răcire care constă în transpirație.

Pastile - alții mai iau și pastile de slăbit sau ceva asemănător… nu cred că trebuie să mai zic că alea pur și simplu te omoară… îți distrugi stomacul, organismul apoi pot apărea diferite boli. Aceste pastile constă într-o slăbire rapidă, dar nu eficientă. Dacă luați vă recomand să vă interesați mai mult despre efecte adverse și să vă opriți până nu e prea târziu. Și sunt și mai scumpe… mai bine rămâi cum te-a făcut shaorma.

Regim – în viața mea nu am ținut vreun regim și nu am de gând. Doar prin faptul că nu mănânci așa multe calorii nu înseamnă că slăbești, dimpotrivă scade sistemul de apărare a corpului, reduce energia, mai pe scurt, nu e chiar așa bine. Pe lângă un regim nu prea exagerat este iarăși recomandat un pic de mișcare… Carnea trebuie adăugată în regim, cu toate că voi de asta vă scutiţi, dar trebuie să mâncaţi pentru a avea corpul energie şi aminoacizi.

Sport - cel mai important subiect când e vorba de slăbire… în primul rând, cum ziceam, nu poți să compari sportul cu aparatele de slăbit. Pentru că sportul înseamnă efort și condiție fizică, îți pune în mișcare corpul, îți întărește corpul, mușchii, mărește circulația sângelui și pune tot corpul în mișcare care e cel mai important lucru. Deci sportul nu se practică doar pentru a slăbi sau a te menține, ci îți oferă și energie, o stare fresh, un corp frumos și poți învăța și diferite lucruri, practicând anumite sporturi.

În cazul pastilelor pot să spun doar că sportul are mai multe facilități când e vorba de slăbire… cu toate că durata este mai lungă, nu vei rămâne cu vergeturi, piele lăsata… în timp ce slăbești pielea se și striază. O altă facilitate este faptul că sportul e mult mai sigur și mai sănătos.

Cât despre regim, nu prea știu ce să vă spun, eu nu am ținut niciodată, mănânc de toate, astfel nu-mi ruginește sistemul de apărare al organismului. Dacă și mărul de pe jos îl speli de 5 ori, chiar că ruginește pentru că nu mai are de ce să te apare şi îţi scade nivelul de apărare, iar atunci când dă epidemia în tine… va fi destul de rău. Nu zic acuma să mânci și căcatul de pe jos, dacă ai înțeles asta chiar ești prost. Mă refer că mărul poți să-l ștergi de două ori de tricou și apoi să-l îndopi. De ce crezi că cei de la țară n-au nici pe dracu?

Cum să mă mențin?

După slăbire – ai ajuns la silueta care vroiai? Știi prin ce greu ai trecut și cred că nu mai vrei să o iei de la capăt, așa că cel mai simplu continui să faci sport, să te menți, o alergare sau niște exerciții zilnice, orice ca să depui ceva efort. Sala de fitness ar fi de recomandat din nou… sau măcar 30 de minute din fiecare zi pentru câteva serii de exerciții făcute acasă, dar făcute cum trebuie.

Nu ai cum să slăbeşti fără efort. Ceea ce vedeţi voi la T.V. şi anume acele aparate care le prindeţi de voi nu vă fac bine… în plus nu văd de ce să dăuneze un pic de mişcare?!

Voi ce metode de slăbit aţi folosit? De ce?

Şi ce metode de slăbire recomandaţi?

• adăugarea în blogroll a blogurile preferate – o chestie care nu prea e ok din două motive. În primul rând îți umpli blogul cu link-uri, iar în al doilea rând scazi din pagerank și mi se pare un pic o metodă cam pupincuristă.
• bookmark-uri – deci îți faci un folder în care îți pui blogurile și dai click pe fiecare să vezi dacă mai e ceva nou.

În amândouă procedee ai de pierdut timp, pentru că ești nevoit să verifici fiecare blog să vezi dacă a mai apărut ceva nou… și așa se pierde mult timp. Eu înainte foloseam opțiunea cu bookmark și era destul de stresantă… Am tot aflat de la bloggeri despre Google Reader și am zis să-l încerc și eu…

Și îmi place, e mult mai ușor… mi-am făcut niște foldere în care am pus diferite bloguri și când apare un articol nou la vreun blog, este foarte evident, astfel fac economie de timp, care e foarte prețios pentru mine. Uitați și o poză din reader-ul meu:

Click pentru marire!

Singurul dezavantaj este că la început trebuie să scrii adresa fiecărui blog pe care vrei să-l urmărești. Din comentariile de la articolul de care vă ziceam mai sus, cam toți se foloseau de blogroll pentru a urmări blogurile lor favorite. Eu am trecut prin toate aceste variante, dar Google Reader e cea mai bună soluţie.

Care e metoda ta de urmărit bloguri?

Dacă nu mă înșel pentru fiecare e mai agitat momentu în care cumperi un cadou pentru cineva mai puțin cunoscut decât pentru cineva drag. De ce? Pentru că majoritatea trăiesc cu conceptul „E din familie, lasă că nu se supără indiferent ce i-am luat…” pe când la altcineva precum o persoană de la muncă „Tre să-i cumpăr ceva scump, să mă pun bine cu el…” dacă ar putea ar lăsa și prețul…

Mi se pare un pic mai mult naiv acest fel de gândire. Aceste persoane fac parte probabil din categoria oamenilor care pun job-ul înaintea familie… big mistake! Șefului tău probabil nici n-o să-i pese de cadoul primit… pe când o persoană dragă se poate simți stânjenită (dacă nu mai rău) de neinteresul tău asupra ei. Nu e nevoie cadouri scumpe, dar ceva la care să se observe că ai venit și tu cu o idee, o atenție oricât de mică.

Cadoul – nu constă în bani. Mulți fac greșeala asta și anume să creadă că cu cât e mai scump cu atât e mai bun sau de calitate. Singurul lucru de care ai nevoie pentru a face un cadou potrivit este imaginația. Spre exemplu vărul meu a făcut tuturor rudelor câte un cadou foarte simplu și deosebit. A înrămat pentru fiecare familie câte o poză cu familia respectivă și bunicul meu care s-a dus de mult (Dumnezeu să-l odihnească) și a fost atât de apreciat cadoul încât a dat și lacrimile unor persoane. Și tot ce a trebuit să facă a fost să tragă niște poze la scanner și să le faca frumos într-un program de editat poze, iar apoi să le înrămeze.

Personalizarea cadoului - o consider o idee excelentă. Pe lângă faptul că dai dovadă de interes și atenție, nu doar te-ai uitat și ai cumpărat, faci cadoul după bunul plac sărbătoritului.

Luna aceasta a fost ziua iubitei mele (ZuZu din comentarii), căreia îi mai zic încă o dată La mulți ani! :*. Bineînțeles că l-am întrebat pe nenea gugăl când a venit vorba de cadouri. Și-am căutat eu ce am căutat și am dat peste GiftLand.ro, ce îmi place cel mai mult la Gift Land este că majoritatea (dacă nu toate) cadourilor pot fi personalizate după bunul plac.

De aici poți să cumperi cadouri pentru iubit(ă), pentru copii, pentru prieteni, persoane dragi, familie, pentru șefi și chiar și pentru tine, eu vreau să-mi cumpăr un tricou personalizat, care au un preț foarte mic, în comparație cu cei de la diverta (unde am întrebat cât costă) prețul e de două ori mai mic!

Eu sunt mulțumit de Gift Land, pentru că și-au făcut treaba ca la carte, m-au sunat o dată pentru confirmare și transport, apoi încă o data la personalizarea cadourilor. Și a ieșit mult mai frumos decât mă așteptam, iar prețurile sunt bune, după părerea mea. Fapt datorită căruia am decis să le promovez site-ul şi printr-un banner, în schimbul unui mic cadou. Spor la cumpărături!

Când vrei să cumperi cadou pentru cineva cum procedezi?

Îți plac cadourile personalizate?

Ai nevoie de: o tavă, puţin ulei, oregano, pâine feliată, lapte, ketchup, caşcaval, şuncă, salam, ardei, brânză şi roşii. Mai poţi adăuga alte ingrediente preferate cum ar fi ochiuri, ciuperci, etc.

Preparare:

• se ia una bucată tavă de aluminiu, mărimea o alegeţi voi… în fucţie de cât de mare vă e foamea.
• se pune un pic ulei, după care se întinde cu mâna pe toată tava, astfel să nu se prindă de tavă pâinea.
• se adauga nişte oregano, pe toată tavă… chestia asta dă un gust bun (poţi să-l adaugi la sfârşit când ai pus restu, dacă preferi).
• acum se dau feliile de pâine prin lapte apoi se pun pe tavă, apoi spaţiile goale le umpli cu alte felii tăiate după mărimea necesară… nu trebe vreo precizie italiană, rupi cu mâna şi pui acolo, să fie umplută tavă (consideră că ăla e blatul şi nu are voie să aibe spaţii libere)
• se pune mult ketchup (dulce, picant, de care vrei), să fie pe toată tavă.
• se taie caşcavalul în felii subţiri, nu foarte mari.
• se adaugă câte o bucată de şuncă întreagă pe fiecare felie de pâine.
• salamul tăiat oarecum mărunt, se împrăştie în tavă.
• se taie ardeii şi se aruncă şi ăştia acolo.
• se rade brânza multă, astfel încât tava să pară 90% albă.
• roşile se tai felii subţiri.
• se roteşte tava din 10 în 10 minute. Depinde de cuptor, al meu e mai vechi şi am stat circa o oră pâna s-a copt ca lumea. Cel mai bine mergeţi din 10 în 10 minute şi verificaţi tava şi mai rotiţi-o (pentru că la unele cuptoare căldura în cuptor nu este peste tot egală).

Dacă mai vreţi să puneţi ceva e treaba voastră eu atât am pus şi a ieşit excelent cu excepţia că salamul nu prea mi l-a plăcut, dar n-am avut altul.  Toate ingredientele se adăugă după preferinţe. Câteva poze:

E foarte uşor de făcut, dar dacă nu ai ingredientele şi trebuie să le cumperi mai bine comandă o pizza de la Dopo Poco şi primeşti încă una gratis… ieşi mai ieftin şi mai ai şi pe mâine. Dar dacă vrei să impresionezi pe cineva, atunci merită efortul. Faptul că se foloseşte pâine în loc de blatul propriu-zis o face mai specială.

Cum vi se pare?

Dacă nu vă interesează prea mult subiectul, sfaturile şi lucrurile pe care încerc să le scot în evidenţă, atunci săriţi la sfârşit şi răspundeţi-mi, vă rog, la întrebări.

Ce este punctualitatea?

Punctualitatea e o armă împotriva timpului care-i, în anumite momente, împotriva ta. Folosind puctualitate poţi să duci la bun sfârşit şi cel mai important la timp, nişte obiective, cerinţe, misiuni, etc.

Cu ajutorul ei, le formezi celorlalţi, din jurul tău, e perspectivă bună asupra ta şi le câştigi respectul. De fapt sunt multe aspecte care depind de punctualitate, atât pozitive cât şi negative.

Punctualitatea este împărţită pe două aspecte:

• să ajungi la timp într-un loc stabilit
• sau să îndeplineşti o cerinţă la timpul stabilit.

Cum mă poate afecta punctualitatea?

Dacă eşti punctual(ă), categoric nu are cum să te afecteze decât pozitiv. Pe lângă că poţi câştiga încrederea multor persoane, datorită faptului că duci obiectivele la capăt, la timp… îţi formezi şi o imagine socială foarte bună.

Dacă nu eşti punctual(ă), atunci lucrurile se vor schimba, nu de la prima abatare sau a doua… dar puţin câte puţin vei dezamăgi persoanele din jurul tău, fiindcă nu eşti capabil(ă) să îndeplineşti o cerinţă într-un interval de timp şi vei da dovadă de neglijenţă şi de nepăsare.

Cum să fiu punctual(ă)?

Teoretic e uşor dacă îţi pregăteşti un plan şi te organizezi în funcţie de timpul necesar, dar la partea practică pot interveni alte lucruri şi să-ţi mai fure din timp, astfel încât să nu îndeplineşti cerinţa la timp. Ca să eviţi aceste lucruri ar fi bine să adaugi un surplus de timp, o rezervă de timp, pe care îl alegi în funcţie de anumite criterii: locul, destinaţia, trafic, etc.

Spre exemplu când mergi la şcoală sau la muncă… fiindcă mergi zilnic îţi formezi o imagine despre trafic şi distanţă. Prima săptămână este de acomodare întotdeauna aşa că nu vei avea mari probleme şi ai putea să profiţi făcând câteva teste să afli cum să ajungi la timp. Cum ziceam de acel surplus de timp… poţi pleca cu 5-10 minute înainte, ca să fii sigur şi în plus dacă ajungi mai devreme nu cred că e vreun bai.

Sfertul academic constă în 15 minute întârziate, maxim 15 minute. Deci dacă trebuia să fii într-un loc la ora 12:00 şi ai ajuns la 12:15 te poţi scuza cu sfertul academic, deşi mie mi se pare o prostie. Dacă omul ţi-a zis la ora cutare fă posibilul  să ajungi la acea oră. Mai bine foloseşti sfertul academic invers şi anume să pleci cu 15 minute înainte de cum ai fi plecat normal… cu toate că ajungi mai devreme, dar măcar faci o impresie bună.

Dacă ai întârziat… să spui adevăratul motiv. Dacă ai întârziat la o întânire cel mai bine e să specifici motivul adevarat pentru întârziere nu să dai vina pe trafic sau să inventezi alte minciuni, deşi dacă asta te poate afecta negativ într-un anumit aspect, iar adevăratul motiv nu-ţi va face prea bine, atunci faci o excepţie. Da, ştiu că nu e frumos, dar dacă ai o întâlnire de afaceri şi ţine de cariera ta, job-ul tău, gândeşte-te că mai ai şi copii acasă, iar sinceritatea nu te va ajuta întotdeauna. Dar să nu abuzezi de minciună.

Pune-te în situaţi celui care te aşteaptă şi imaginează-ţi cum ai reacţiona tu sau persoana respectivă. Unii pot deveni foarte iritaţi, nervoşi din cauza ta, iar când te scuzi, încearcă să fi scurt şi la obiect, nu prea multă vorbăreală pentru că asta poate enerva şi mai mult.

Vrea să fac şi o atenţionare asupra timpului întârziat. Daca întârzierea este de 5-10 minute nu ar fi o problemă, pentru că acest tip de întârziere se poate datora unor motive ”tehnice” precum traficul, dar când cineva trebuie să te aştepte 15 minute (sau mai mult), pot să te asigur că nu îi va pica bine.

Cum mă ajută punctualitatea?

La şcoală – dacă ajungi la timp, nu văd cu ce să te ajute. Când primeşti proiecte pe care trebuie să le faci şi le faci la timp, te pot ajuta, te pui bine cu profesorul. Cu cât faci mai multe la timp, câştigi un pic de bunătate de la dascăli, dar trebuie să vadă şi că ai muncit, nu copy-paste de pe gugăl.

La muncă – aici te ajută foarte mult… cum ziceam şi mai sus, câştigi respect, dai dovadă de interes şi şeful tău va apela la tine când are ceva de lucru, va apela la tine pentru că ştie din trecut că îţi oferi interesul şi timpul, iar cel mai important că respecţi termenul. Şi când te trimite pe teren… spre exemplu dacă şefu’ te trimite să te ocupi de nişte afaceri de-ale lui sau dacă eşti curier şi livrezi totul la timp.

În general - cred că asta contează cel mai mult, pentru că aici poate fi catalogată şi punctualitatea de la şcoala şi locul de muncă.  Când ieşi în oraş, să te întâlneşti cu prietenii… întârzi o dată, de două ori, dar dacă o ţi tot aşa, într-un final prietenii tăi or să plece fără tine, ba chiar e posibil să nu te mai cheme deloc. Sau când ai o programare undeva… dacă nu ajungi la timp poate să ia pe altcineva şi exemplele continuă.

Eu am un fel de obsesie faţă de punctualitate… vreau să ajung întotdeauna la timp, fapt pentru care uneori ajung mai repede, iar întârzierea altora plus apariţia mea mai repede la locul stabilit, mă irită, indispune, enervează, etc. Mi se pare şi normal…

Mă enervează şi lucrul că lumea nu-şi respectă programul, pentru că asta poate afecta pe alţii. Spre exemplu, ştiu că la 22:55 pleacă autobuzul din staţie, iar eu când ajung la 20:50, acesta tocmai plecase… da, am păţit-o mai de mult şi e doar un exemplu din multe.

Se pare că am scris multicel… poate cel mai lung articol din istoria blogului… mai am câteva întrebări la care aş dori să vă citesc răspunsul:

• Eşti punctual(ă)?
• Cum reuşeşti?
• Povesteşte o întâmplarea în care punctualitatea te-a ajutat sau nu.

Simplu! De fiecare dată când eu public un articol pe blog, tu ca abonat, vei primi pe mail articolul propriu-zis, astfel nu vei fi nevoit să verifici de fiecare dată dacă am mai scris ceva.

Well… treabă stă în felul următor: am intrat zilele trecute pe feedburner să văd care sunt abonaţii mei şi se pare că erau mai mult de 9, erau aproape 20 de abonaţi, numai ca 11 dintre ei nu şi-au confirmat abonarea prin mail.

So… m-am gândit să fac un articol de la zero în care să vă explic cum să vă abonaţi…

În primul rând majoritatea blogurilor au o căsuţa pentru abonare prin mail, iar tot ce trebuie să faci este să te uiţi dacă in bara blogului şi să cauţi un model cum am eu în bara din dreapta sau chiar în articol la sfârşit. Exemplu:

Acum paşii pentru o abonare reuşită:

1. Scrii adresa de e-mail în căsuţă aşa cum am scris eu şi apoi dai click pe ”Abonează-ma!”.
2. O să-ţi apară o nouă fereastră ca cea de mai jos:
3. Apoi introduci codul din imagine în căsuţa, ca în imaginea de mai jos:
4. După ce ai scris codul, click pe ”Complete Subscription Request” şi vei fi întâmpinat cu un mesaj ca cel de mai jos:
5. Acuma vei primi un mail pe adresa introdusă la abonare. Intri pe mail şi verifici la ”Inbox” sau ”Spam/Bulk” şi vei vedea următorul e-mail:
   
   

   Click pe imagine pentru mărire.

6. În interiorul acestui mail vei găsi următorul mesaj:
   

   Click pe imagine pentru mărire.

7. Şi aşa cum scrie şi în mesaj, dai click pe acel link şi te-ai abonat la blog.

De ce să mă abonez?

Păi părerea mea este că scopul abonării constă în faptul că nu trebuie să tot intri pe blog să vezi când apar articole noi. Le primeşti frumos pe mail şi le citeşti. :)

Ca să puneţi în aplicare tutorialul, abonaţi-vă şi voi la blogul meu, dacă vreţi. :-“

Întrebare pentru bloggeri: Ţi s-a întâmplat să ai tentative de abonaţi? Adică persoane care nu şi-au confirmat abonarea prin e-mail?

Întrebare pentru toţi: Ştiai că trebuie să confirmi abonarea pe e-mail?

1. Luaţi fişierele pe care vreţi să şe ascundeţi şi le puneţi într-un folder oriunde în calculator… (în tutorial vom folosii ‘‘C:\ascuns” )
2. Acum folosind programul WinRAR, arhivăm folderul ”ascuns” într-o arhivă cu numele ”secret.rar” (click dreapta pe folderul hidden -> Add to archive…). Arhiva o gasiţi unde este şi folderul ”ascuns”.
3. Alegeţi o poză (ex: poza.jpg), pe care o copiaţi în ”C:\ascuns”
4. Mergeţi la ”Start -> Run -> cmd” şi scrieţi ”C:\ascuns” (fără ghilimele).
5. Scrieţi următoare comandă ”COPY /b poza.jpg + secret.rar output.jpg” (fără ghilimele)
6. Acum o să apară un nou fişier şi anume ”output.jpg”. Când daţi dublu click o să vă apară poza, dacă îl deschideţi cu WinRar (click dreaptă -> Open with… -> WinRAR) o să vă apară fişierele ascunse.

Precizări:

• Nu scrieţi şi ghilimelele
• Puteţi să puneţi şi o parolă la arhivă, atunci când arhivaţi. (opţional)

Îi faceţi toate poftele acuma… apoi când o să crească ce o să facă?

Tata mi-a făcut şi mie poftele dar în aşa fel încât atunci când zicea că nu poate eu îl înţelegeam.

Acu recent m-am pus să lucru am o săptămână şi ceva de când lucru. Încerc să numai depind de ai mei, ceea ce e cam greu. Dar e bine să şti de mic greul, ca să nu ţi se adune toate odată când numai eşti sub aripa părinţiilor.

Ieri intrase cineva pe mine pe messenger care a început să mă facă obsedat de net, blog. Când i-am zis că am făcut ceva bănuţi din el şi-a cam schimbat părerea… I-am zis că am făcut 100 de dolari via GoogleAdsense, la care el mi-a răspuns că îi face într-o săptămână. Îi primeşte de la taicăsu… Dar odată şi odată o să trebuiască să pleci de la părinţii să îţi faci o familie… tot de taicătu o să depinzi… când se duce ce ai să faci? A stat ceva timp să se gândească la o replică, aceea replică fiind ” Îmi rămâne moştenirea lu taicămiu” şi aia nu se termină? Trebuie să investeşti şi aia iar necesită muncă, nu? ”Nu şti ce bogat e tata” Bun hai că te-o ţine moştenirea lui pe tine toată viaţa dar copii tăi? Tu nu o să ai ce să le laşi…

Am să-i fac să-i îndeplinesc şi eu copilului meu donrinţele, dar ce-i prea mult strică.

Dacă îi îndepliniţi toate mofturile dupaia când n-o să aveţi posibilitatea de ai îndeplini o dorinţă or să înceapă mofturiile…

Asta e părerea mea. Eu am acest ţel să devin independent, să încerc să renunţ la bugetul părinţiilor, ceea ce nu se poate face dintr-un click. Încetul cu încetul.

Eu unul nu suport să fiu răsfăţat şi nici să văd alţi părinţi cum îşi răsfaţa copii. NU zic că gata trebuie să munceascăm…

Acum am câteva întrebări pentru voi:

• Aţi fost răsfăţat(ă)
• Sunteţi răsfăţat(ă)
  

Să începem:

Intraţi în START -> RUN apoi scrieţi cmd şi vă apare o fereastră.

În fereastră scrieţi şi următorul cod:

cd C:\

Tot în aceea fereastră scrieţi următorul cod:

fsutil file createnew clabla.txt 3000000000

*clabla – numele fişierului

*.txt – extensia, formatul fişiserului

*3000000000 – mărimea fişierului în KB